Rezistenta impotriva zgurei de mahalagism si de instrainare ce ne ameninta existenta
"[...] Pentru o parte din tineret, problema primordiala a restabilirii intregului romanesc nu este problema civilizatiei noastre, ci problema reorganizarii statului. Problema statului tare.
Un stat care nu poate asigura existenta fizica si spirituala a neamului majoritar, un stat care nu poate promova valorile nationale - zic ei - este un stat care se condamna singur. Si au dreptate.
Pentru alta parte a tineretului, problema statului e, dimpotriva, o problema derivata. Importanta nu e, pentru acestia, atat forma organizatiei de stat, fie ea oricat de tare, cat realitatile in slujba carora acesta militeaza. Problema sufletului romanesc in fata invaziei cotropitoare a Apusului, problema formei de viata romaneasca - a deslusirii, a ceea ce e cu adevarat al nostru, a cuvantului pe care-l avem de spus altor neamuri -, acestea sunt pentru alti tineri probleme esentiale. Un stat tare, pus in slujba altor valori decat ale neamului, e tot atat de inutil ca cel de astazi.
Nationalismul efectiv nu poate fi o simpla veleitate de a realiza o forma de stat tare. El se cere implinit in planul concret al valorilor economice, fie pe linia lui Cuza, fie pe aceea a lui
Vintila Bratianu, fie pe oricare alta; iar in planul cultural, pe linia lui Eminescu si a lui Iorga.
Aci, deosebirea dintre cele doua directii ale generatiei mele se adanceste.
Unii vor incerca deci lupta pentru nationalizarea vietii burgheze romanesti, dar pe masura ce vor inlocui pe straini se vor preface sufleteste aidoma cu dansii.
Ii vor birui poate pe straini in substratul economic, dar vor fi biruiti de ei spiritual, in romanitatea lor, caci vor impune firii noastre obiceiuri de a face, de a fi si de a gandi ce nu sunt ale noastre. Astfel zis, vor deveni agenti de schimb, de circulatie a valorilor burgheze internationale.
Triumfatori, vor impune sufletului romanesc acealeasi servituti straine care se chemau odinioara forme fara fond, adica o organizatie politica inspirata de experientele de aiurea, o organizatie privata ( cod civil) fara potrivire cu realitatile in care traiesc 14 din cele 18 milioane de locuitori ai tarii, o organizatie economica fara legatura cu nevoile si obiceiurile noastre.
Vor realiza astfel, cum bine observa un prieten, forma cea mai moderna a neobonjurismului roman.
Ceilalti vor incerca, dimpotriva, sa se apropie in viata lor de stilul de viata al marii majoritati a romanilor de pretutindeni.
Mai intai ca sa-l cunoasca. Apoi, ca se apropie sufleteste de el, sa si-l insuseasca, sa se reconstituie sufleteste din atmosfera de spiritualitate organica si unitara a acestui stil de viata! Se vor purta romaneste, vor gandi, vor vorbi si vor scrie romaneste.
Si, in urma, vor incerca sa inlesneasca viata acestui neam. Sa-i usureze rezistenta impotriva zgurei de mahalagism si de instrainare, care ameninta sa conrupa si ce a mai ramas intreg din el. [...]" Fragment din "Tanara Generatie", carte care cuprinde scrierile lui Mircea Vulcanescu despre generatia sa.
Resistance against the slag of gossip and alienation which threatens our existenceUn stat care nu poate asigura existenta fizica si spirituala a neamului majoritar, un stat care nu poate promova valorile nationale - zic ei - este un stat care se condamna singur. Si au dreptate.
Pentru alta parte a tineretului, problema statului e, dimpotriva, o problema derivata. Importanta nu e, pentru acestia, atat forma organizatiei de stat, fie ea oricat de tare, cat realitatile in slujba carora acesta militeaza. Problema sufletului romanesc in fata invaziei cotropitoare a Apusului, problema formei de viata romaneasca - a deslusirii, a ceea ce e cu adevarat al nostru, a cuvantului pe care-l avem de spus altor neamuri -, acestea sunt pentru alti tineri probleme esentiale. Un stat tare, pus in slujba altor valori decat ale neamului, e tot atat de inutil ca cel de astazi.
Nationalismul efectiv nu poate fi o simpla veleitate de a realiza o forma de stat tare. El se cere implinit in planul concret al valorilor economice, fie pe linia lui Cuza, fie pe aceea a lui
Vintila Bratianu, fie pe oricare alta; iar in planul cultural, pe linia lui Eminescu si a lui Iorga.
Aci, deosebirea dintre cele doua directii ale generatiei mele se adanceste.
Unii vor incerca deci lupta pentru nationalizarea vietii burgheze romanesti, dar pe masura ce vor inlocui pe straini se vor preface sufleteste aidoma cu dansii.
Ii vor birui poate pe straini in substratul economic, dar vor fi biruiti de ei spiritual, in romanitatea lor, caci vor impune firii noastre obiceiuri de a face, de a fi si de a gandi ce nu sunt ale noastre. Astfel zis, vor deveni agenti de schimb, de circulatie a valorilor burgheze internationale.
Triumfatori, vor impune sufletului romanesc acealeasi servituti straine care se chemau odinioara forme fara fond, adica o organizatie politica inspirata de experientele de aiurea, o organizatie privata ( cod civil) fara potrivire cu realitatile in care traiesc 14 din cele 18 milioane de locuitori ai tarii, o organizatie economica fara legatura cu nevoile si obiceiurile noastre.
Vor realiza astfel, cum bine observa un prieten, forma cea mai moderna a neobonjurismului roman.
Ceilalti vor incerca, dimpotriva, sa se apropie in viata lor de stilul de viata al marii majoritati a romanilor de pretutindeni.
Mai intai ca sa-l cunoasca. Apoi, ca se apropie sufleteste de el, sa si-l insuseasca, sa se reconstituie sufleteste din atmosfera de spiritualitate organica si unitara a acestui stil de viata! Se vor purta romaneste, vor gandi, vor vorbi si vor scrie romaneste.
Si, in urma, vor incerca sa inlesneasca viata acestui neam. Sa-i usureze rezistenta impotriva zgurei de mahalagism si de instrainare, care ameninta sa conrupa si ce a mai ramas intreg din el. [...]" Fragment din "Tanara Generatie", carte care cuprinde scrierile lui Mircea Vulcanescu despre generatia sa.
"For a part of the youth, a primordial problem of reorganising a romanian whole isn't the problem of our civilisation, but the problem of reorganising of the state. The problem of the strong state. A state that cannot ensure phisical and spiritual existence of the folk, a state that cannot promote the national valours - they say - is a state that condemns itself. And they are right!
For another part of the youth, the states problem is, on the contrary, a derived problem. The importance isn't, for those, the form of state-organisation, no matter how strong, as important as realities in the name of which they militate. The problem of the romanian soul in front of the western invasion, the problem of the romanian life form - of discerning, of what's truly ours, our word's which we have to tell to other folks-, these are for other youth esential problems. A strong state, put in the job of other valours then national, is as useless as that one from today.
The effective nationalism can't be a simple ambition to realise a strong state form. It requires itself done in the certain economic plan of economic valour, be it on the line of Cuza, or be it on the line of Vintila Bratianu, or on any other line; and in the cultural plan, on Eminescu's and Iorga's line. Here, the difference between the two directions of my generations gets deeper. Some will try therefore to fight for the nationalization of the romanian burgher life, but while replacing the strangers, they will turn into souls as their's.
They will conquer the strangers maybe, in the economical substrate, but they will be spiritually conquered, in their romanianity, for they will impose their traditions of making, thinking, being which our not ours to our nature. That means, they will become exchange agents, of international burgher valour circulation.
The winners, will impose the same strange bondages which have once been called fondless forms to the romanian soul, a politic organisation inspired by foolish experiences, a private organisation (civil code) whithout matching with the realities in witch 14 of 18 milions of the lands population have to deal with, an economic organisation withoutbound whith our necessities and traditions of ours.
Through this (as a friend of mine noticed), they will achieve the most modern of romanian "neobonjourism".
The others will try, contrary, to get nearer in their life to the lifestyle of the most majority of romanians from everywhere.
First to know it. Then, to get spiritually nearer of it, to assimilate it, to make a spiritual restauration from this organic and unitary spirituality of this lifestyle! They will avt romanian, they will think, speak and write romanian.
And, at last, they'll try to make the life of this folk easier. To ease the resistance against the slag of gossip and alienation, which threatens to corrupt whats left whole of it. [...]"
Fragment of "The young generation", book that contains the writings of Mircea Vulcanescu about his generation.
